
Două cuvinte, atât,
o limbă, un semn, un steag,
nimic mai mult, o seară întunecată,
un cer plin de nori, de noroi e plin asfaltul
iar tu pleci, stai, te gândești
rupi o bucată din mine, o smulgi
te joci, râzi, plangi,
tragi aer în piept și continui drumul
încă un pic, aproape ai ajuns
grăbește-te, poți fi primul, sau ultimul
sau tot ce vrei.
Ia un nor, rupe-l de lângă mama lui
agață-l de balconul tău și spune-i că nu,
plângi, râzi, răsufli, ca un balon cu heliu
zbori peste noi, peste tot ceea ce ai câștigat
tot ce ai, nimic, prea mult,
îți va rămâne decat un mormânt,
câteva lacrimi, și atât.
No hay comentarios:
Publicar un comentario